Din Fonfria până la Triacastela e o continuă coborâre, cum am pornit la drum destul de devreme ceața și temperaturile scăzute sunt obositoare, iar vântul din față face și mai neplăcută coborârea. Nu prea ne-am revenit după ziua precedentă iar chef de vorbă nu prea avem.
Ajunși la Triacastela ne oprim să bem o cafea. Ne aflăm într-o adevărată dilemă, pe unde să mergem? Prin San Xil, drum mai scurt pe vale sau prin Samos cu 7,2 km mai lung? Alegem să mergem prin Samos pentru a vizita renumita mănăstire, un drum frumos cu păduri impresionante de stejar și castani de o parte și alta a râului Oribio (Sarria).
În Samos căutăm mănăstirea, mai sus pomenită, dedicată lui San Julian fondată în secolul al șaselea, care din păcate în condițiile date este închisă, de abia reușim să ne ștampilăm credențialul. După ce ieșim din mica localitate eu de abia mai pot înainta, ceea ce îl pune pe Vasi la un efort suplimentar.
Cu mari eforturi ajungem în Saria, ne luăm cazare la o pensiune, deoarece nu răspundea nimeni la telefon la albergue. Nu am fost prea inspirați deoarece baia era foarte mică, iar pentru mine era imposibil sa merg la toaletă sau să intru în duș.
Ne odihnim restul zilei fără griji, știm că în continuare o să fie deschise albergue-le. Nici nu ne gândeam prea mult la ziua de mâine, dar ca să nu fie plictisitoare aventura ne ia pe neașteptate mâine o micuță problemă, ce o puteam evita de azi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu